Archive for the amintiri Category

Capitol nou.

Posted in Aberatii, amintiri, Nicaieri, Povesti, Sentimente, Uitare, Uncategorized on January 23, 2012 by ~ ahvie

” Lumea ne poate face invizibili. Curajul ne poate face incredibili. Dragostea ne poate face invincibili. “

Poate ca este adevarat cand zic ca ma refugiez aici doar cand am nevoie de asta. Adica doar cand am nevoie. Si asa e, pentru ca atunci cand o duc prost, aici scriu. Si nu imi pasa de ce credeti voi. E singurul loc in care pot sa zic tot ce am pe suflet fara ca cineva sa ma critice. E singurul loc in care pot sa povestesc si sa aberez si sa vorbesc de cei pe care i-am pierdut, sau sunt pe cale sa ii pierd.
As vrea sa incep prin a imi cere scuze, fiind primul post pe anul asta. Sa imi cer scuze de la toti cei pe care i-am suparat prin diferite moduri ( mai ales pe tine…nu inteleg de ce am fost asa imatura. Poate ca imi era doar frica sa nu te pierd.. si tocmai asta am reusit. Si de ce imi era frica? Pentru ca nu sunt mai multi de “TU”. Esti unul singur. Tocmai de-aia. Stiu ca am fost incapatanata si greu de inteles, te-am dezamagit complet si nu m-am tinut de promisiuni. Dar oricate tampenii am facut, te-am iubit mai mult decat orice. Si inca o fac. As vrea sa mai iesim, sa ma certi si sa tipi la mine, si sa te crizezi cum faceai de obicei. Da, mi-e dor de asta. Dar decat sa nimic.. macar atat sa faci. ) Oh, cam lunga paranteza…
O alta scuza trebuie adresata persoanei care imi citeste blogul in acest moment, pentru ca stiu ca ai incercat sa intelegi macar un pic, dar nu ai putut.. nimeni nu ar putea.
E absurd. Gandirea mea de copil mic cateodata, copil prost si naiv, care face ce il duce capul.. ma duce fix unde nu vreau. As vrea sa va citesc, sa stiu ce ganditi in clipa asta. As vrea sa stiu ce e adevarat din tot ce poti tu sa spui.

    Vreau o imbratisare..
    Vreau sa… nu conteaza.

Cate aberatii..
Si revenind.. e timpul sa devin de gheata. De azi nu mai pot fi trista, desi mi-e foarte dor de tine.
Viata iti ofera 1000 de sanse. Tot ce trebuie sa faci e sa alegi una. Si am ales-o. Dar nu pe cea pe care o vroiam.
Blogul asta o sa devina in totalitate pentru tine, daca o mai tin mult asa. Stiu ca dau dovada de slabiciune si toate cele.. ca ajung sa fiu mai jos decat nimicul care sunt deja in ochii tai.. dar nu imi pasa ce o sa crezi. Imi ajunge sa ma tot gandesc la tine si la ce ai crede. ( “Ce ar spune daca as face asta? ” )

Cat despre mine, visez la o iubire, si cand o gasesc, fug mancand pamantul. Imi place sa cuceresc si pe urma sa o las balta, ca mai apoi sa regret. Si dupa ce o pierd, imi dau seama si fac tot posibilul sa gasesc o cale de impacare, chiar daca stiu ca nu are rost. Patetic.

Ajunge. E ultimul.
Ce ar trebui sa fac ? Sa scriu despre cat de mult mi-ar placea sa ma lase sa-l iubesc?  Ca mi-e dor de el in fiecare secunda? Ca as vrea sa fie..el, sa fie frumos, simplu, normal? Sa povestesc despre nebunia pura din orele petrecute impreuna?
Sau nu….sa nu…sa mai astept? Sa nu mai visez?
Patetic.

# Ahvie

Well..

Posted in Aberatii, amintiri, Nicaieri, Sentimente, Uncategorized on December 1, 2011 by ~ ahvie

Stiu ca am zis ca o vreme buna nu o sa mai scriu. Planul era ca pana anul viitor sa las timpul sa treaca si eu sa nu ma mai consum cu tot ce se intampla in jurul meu. Dar nu pot.. nu e asa.

Am vrut sa plec. Sa renunt. Am iesit pe usa cu bagajele de amintiri si tot ce era legat de tine. Am vrut sa plec fara ca tu sa sti nimic. Pur si simplu sa plec. Dar de ce ar fi contat pana la urma ? ..

Ei bine, nu stiu.

Nu stiu ce sa fac si nici ce sa cred.

Ma simt rau, foarte rau, nu am somn, nu imi ajunge aerul, ma dor toate, si fara sa simt nimic, ma gandesc.. e un fel de sondare abisala a propriului continut sufletesc. Si nu descopar nimic nou..

Admit, nu pot sta fara tine, si asta pentru ca asa vreau eu sa ma simt. Si in momentele in care nu vreau, tot se intampla asta. Deci, vreau sau nu, e adevarat. Chiar nu pot. Nu vreau sa par disperata. Nici nu stiu daca sunt sau nu.

Mi-ar place ca tu sa asculti glasul pasilor mei, sa simti caldura gandurilor mele, sa privesti adanc in ochii mei si sa imi spui ca simti acelasi lucru. Dar nu o sa o faci. Pentru ca acum, pentru tine totul e ca si o oglinda. Una sparta in mii de bucatele, pe care chiar daca o lipesti tot se vede ca a fost sparta.

Lasa-ma sa desfac nasturii cerului pentru tine. Lasa-ma sa joc un rol in piesa din mintea ta. Lasa-ma sa fiu eu cea care te face sa razi. Lasa-ma sa iti arat…

Ce vrei de fapt ?

Acum tu reprezinti personajul iar eu autorul, insa fara implicarea ta, eu nu am absolut nicio putere.

Si, te risti ?

Port cu mine un singur gand. Se roteste ametitor inauntrul meu. Dar am ramas cuminte, cu ochii inchisi. Te voi lasa sa dansezi de nebun in labirintul sufletului meu, fara sa te ratacesti. Doar atunci o sa .

Ajunge.

Acum sti prea bine ce urmeaza sa zic.. si o voi spune mereu.

Te iubesc.

# Ahvie.

Tu.

Posted in Aberatii, amintiri, Povesti, Sentimente, Uncategorized on November 6, 2011 by ~ ahvie

Mi-e dor de tine.

Am incercat sa te inlocuiesc cu altii, dar nu am reusit. Am zis ca poate e adevarat ce zice lumea ca “cui pe cui se scoate” dar nu e asa.

Nu o sa stau acum sa plang pe bloguri. Nu are rost, tu oricum nu stii ca e vorba de tine. Nu am chef sa fac nimic.

Weekendul asta am avut timp sa ma relaxez. Chiar daca trebuia sa o fac cu tine, si ar fi fost perfect, dar nu a fost sa fie. Asa ca am gasit altceva de facut. Am avut destul timp sa ma gandesc .. imi e dor de tine. Poate chiar mai mult decat ar trebui. Mult mai mult.

Iti invidiez perna. Si patul. Si tot ce atingi si iubesti in mod constant. Invidiez persoanele alaturi de care te simti bine, si cele care te fac sa razi. Invidiez soarele ca iti atinge fata in fiecare zi, invidiez fiecare lant al tau ca iti mangaie gatul si fiecare tigara ca iti atinge buzele. Iti invidiez prietenii cei mai buni si fiecare fata care te-a imbratisat pana acum. 

Te vreau langa mine. Acum, si mereu. Vreau sa ma imbratisezi si sa ma ghemuiesc in bratele tale. Ma tot intreb daca ma mai iubesti. Sau poate nu m-ai iubit niciodata.Dar poate ma placi, sau poate doar simti ceva pentru mine. Asa e?

Vreau sa ma iubesti. MULT. Sa nu iti pese de altele si sa vorbim in fiecare zi, de cat de multe ori putem. Nici mie nu o sa imi pese de altii. Chiar nu.

Nici nu stiu de ce mai scriu.. tu oricum nu crezi (si nu vezi ) nimiiiiic . Si pot sa iti spun si numele, tu tot nu o sa crezi ca e pentru tine. Si o sa iti spui : “Nu sunt eu singurul.  ”

Astept sa spui ceva. Niciodata nu o  faci si nu zici nimic. Ma ignori. Parca nu as exista pentru tine. Dar atunci cand o fac, ma simt regina.

” Hai, indragosteste-ma de tine ! ”

# Ahvie.

Nu te mai vreau.

Posted in amintiri, Nicaieri, Sentimente, Uitare, Uncategorized on October 16, 2011 by ~ ahvie

Gata. S-a terminat. It’s over. C’est fini. Ajunge.
Am momente in care simt ca nu vreau asta. Te vreau pe tine inapoi, asa cum erai. Sa ma iei in brate, sa sar pe tine, sa ma invarti, sa ma smotocesti, sa ma gadili, sa ma saruti, sa stam si sa ne uitam unul la altul.. asa cum imi place. Fara sa facem nimic.
Sti doar cat adoram sa stau si sa ma uit la tine. Asa.. fara sa fac nimic. Sau sa te iau in brate, sa stau cu capul pe umarul tau.. cu ochii inchisi imaginandu-mi diferite chestii.
Dar cateodata simt ca nu te mai vreau.

Cateodata te urasc. Urasc zambetul tau, urasc mini-gropitele din obrajii tai, urasc ochii tai si felul in care te uitai la mine, urasc tot.

—————————————————–
Nu sufar. Mi-am promis ca nu o sa mai fac aceeasi greseala din nou, si asa am facut.
Ma ridic si cu pasi de tacere  caut inceputul si sfarsitul.Pe marginile abisului meu creste speranta inchegata in tarana seaca. Ploua cu secunde de gheata si clipe.. momente…nu conteaza.
As vrea sa fiu diferita.. sa pot purta numai rochii, pantofi cu toc si coafuri elegante ca majoritatea persoanelor de sex feminin din lume..Si as mai vrea sa nu mai scriu tot felul de lucruri inutile pe la sfarsitul caietelor. Mi-as dori sa nu ma mai indragostesc. Si sa ignor tot ceea ce se intampla in jurul meu.

Nu o sa ma mai schimb niciodata. Pentru nimeni. Intotdeauna o sa petrec mult prea mult timp uitandu-ma la spuma alba a valurilor, si incercand apoi sa nu ma mai gandesc la ce nu trebuie. Intotdeauna o sa fiu asa ca acum, copilaroasa si visatoare, egocentrista, suparacioasa, si cum mai vrei tu.
Pentru ce am pierdut atata timp? Asa… degeaba ? Atatea ganduri si sentimente pe care eu le-am avut si tu nu ai crezut asta..
Pentru ce? Ca sa vad ca avea sa se termine mai curand decat am crezut vreodata.
Plec.
Las totul in urma mea si vad ce am de facut in continuare. Stiu ca e OK daca plec si nu ma mai intorc. Si daca inchid ochii nu mai esti acolo.
Din cauza cuvintelor spuse de tine prin acele mesaje, m-ai facut sa te urasc. Mai mult decat am urat pe oricine pana acum.
Si nu, nu imi mai e dor de nimic.

# Ahvie.

Rutina.

Posted in Aberatii, amintiri, Povesti, Sentimente, Uitare, Uncategorized on April 2, 2011 by ~ ahvie

Mergem in micile noastre casute, cu mai multe camere in care ne putem inchipui ca lumea e a noastra, pentru ca nimeni nu ne poate spune ce sa facem.

Pentru ca asa e.

Pentru ca mergem in fiecare zi pe acelasi drum pustiit de trecerea timpului, aceeasi strada neinsufletita. Spunem ca ne-am saturat de rutina, dar nu facem nimic sa schimbam asta. Nu facem nimic sa iesim din ea.

Desi, oricat am incerca, nimic din ceea ce se intampla nu se poate schimba. ” Asa a fost sa fie”, si impacandu-ne cu ideea, trecem mai departe.

As vrea sa pot da timpul inapoi.. da, am scris asta de nenumarate ori.. dar asta vreau !

Tii minte cand vroiam ceva si nu stiam ce? Ei bine, nu stiu ce vroiam atunci, dar stiu ce vreau acum. Vreau sa am puterea de a schimba ceva cand am eu impresia ca nu e bine. As face orice pentru ca momentele de singuratate sa dispara, iar cele impreuna cu TINE sa nu mai fie.

Dar nu.. poate ca toata viata pe care urma sa o am, se va termina maine, si nu voi apuca niciodata sa fac ce aveam in gand.

M-am plictisit de singuratatea din jurul meu, pentru ca oricat de fericita as fi, multumita cu ce am, e acel CEVA care imi lipseste, si tot revine in mintea mea.

Urasc sa imi aduc aminte de toate visele pe care le aveam si toate chestiile planuite, care, eventual, au fost purtate de vant..

De unde atata pesimism ? NU STIU.

Si poate ti se pare ca sunt trista, si melancolica, si orice-mai-vrei-tu, dar.. GRESESTI.

# Ahvie.

! Si de voi, tot imi e dor..

Iar ?!

Posted in Aberatii, amintiri, minciuni, Nicaieri, Sentimente, Uitare, Uncategorized on March 26, 2011 by ~ ahvie

Acum chiar nu am scris de mult timp.S-au intamplat multe..

Da, recunosc. Sunt asa cum spui tu : o persoana egocentrista, care vrea tot timpul sa fie in centrul atentiei, care ar face orice numai sa fie ea fericita, imatura, care s-a schimbat enorm fara ca tu sa afli de ce, care acum se indreapta cu pasi repezi spre Nicaieri.

Nu mai stiu daca are rost sa lupt din moment ce tu imi intorci spatele de fiecare data. Eu de ce as continua cu asta?

Sunt cuvinte pe care le spunem fara sa le simtim.. sunt cuvinte care orice  s-ar intampla, noi vrem sa le auzim, si nu de la o persoana.. oarecare. Chiar conteaza asta. Stiai ?

Nu mai pot. Tu ma faci sa vreau sa repet momentele alea de sute de ori. Nu m-as satura niciodata. Nici de tine, nici de ploaie, nici de tigarile cu Nestea. De ce de fiecare data cand ma indragostesc trebuie sa vina cineva si sa strice totul? Vreau sa te prind in jocurile mele, in plasa mea, si sa te fac sa iti doresti .. aaah. Nici nu vreau sa iti doresti sa pleci. Nu te las EU sa vrei ! Vreau sa fii asa cum sunt eu.. cu tine.

Chiar vreau sa inteleg de ce te iubesc. Stii bine ca o fac, enorm de mult. Cu mult deasupra nivelului pe care mi-l stabilisem. Iar ma poarta gandul pe mari straine, cu panzele ridicate, avansand rapid prin valurile albe.  Vreau sa te urasc. Stii cat de mult vreau asta ?! Al naibii de mult. .. nu stiu.

Vreau ca tu sa fi aici acum, vreau sa nu mai fi trist, vreau sa te bucuri din plin de fiecare moment din viata ta. Amintirile incep sa se reintoarca in mintea mea, fara ca eu sa el pot controla. Amintiri.. care dupa mult timp in care te chinui sa ti le scoti din cap, apar din senin in mintea ta.

Si nu.. tot NU e pentru tine.

# Ahvie

Regrete.

Posted in Aberatii, amintiri, Sentimente, Uitare, Uncategorized on February 9, 2011 by ~ ahvie

Ma crezi cand iti spun ca m-am saturat?

Ca vreau sa dispar asa,pur si simplu?

Vreau sa merg undeva unde nu ma cunoaste nimeni,unde nu cunosc pe nimeni,undeva unde pot sa arat o alta latura a mea,unde sa cunosc oameni noi care nu stiu cum ma simt si care ma ranesc,care ma fac sa plang si care ma dezamagesc! O lume noua unde nimeni nu ma poate demoraliza,unde pot sa invat lucruri noi,alti oameni,iubiri si prietenii … ma crezi nebuna nu?

Poate sunt dar asta vreau acum !

Vreau sa se termine odata a 10-a si sa intru a 11-a, vreau sa am noi vise si noi credinte,vreau sa devin persoana care vreau sa fiu si pe care o vor si ceilalti , o persoana responsabila si calma,sigura pe ea si zambitoare. M-am saturat sa ma uit in oglinda si sa vad o persoasa stoarsa de puteri si bolnava,cu fata rosie deplans.

Vreau o persoana sau un lucru care sa-mi ia durerea pur si simplu,cu atata o atingere doar !

Vreau sa uit,da,da,sa uit cred ca asta ar fi cel mai bine. Ma doare cand vad ca ma atasez si imi pasa de persoane carora nu le pasa de mine,care nu imi vad ochii rosi printre machiaj,care se uita la mine si imi spun: “ce ai?ai patit ceva?” si se multumesc cu un “nu am nimic” si te lasa si uita.

Ala e momentul in care tu sa vi si sa ma iei in brate si sa-mi spui ca e ok sa plang si sa dau afara tot ce nu-mi convine , dar eu deja m-am obisnuit sa plang pe ascuns sau sa tin in mine lacrimi amare si atat de arzatoare care ma macina pe dinauntru putin cate putin … si cea mai mare concluzie e ca sunt dezamagita de mine , pentru ca nu dau ce pot si ma multumesc cu putin desi vreau mult , pentru ca nu uit , desi stiu ca mi-ar fi mai bine daca as uita odata ce a fost si sa trec mai departe , pentru ca nu pot sa ma bucur pentru ceilalti pe deplin pentru ca sunt fericiti si eu nu .  Si sunt dezamagita de toti ceilalti pentru atat de multe lucruri incat nu le mai tin randu’ sunt dezamagita de cei care s-au schimbat , de cei care nu au incredere in mine , cei care s-au indepartat de mine si de cei care nu imi arata daca sunt importanta sau nu pentru ei …